PSALMUL  102
                            Al lui David.

1	Binecuvinteaz[, suflete al meu, pe Domnul,
	\i toate cele dinl[untrul meua
	[s[ binecuvinteze] numele cel sfânt al Lui.
2	Binecuvinteaz[, suflete al meu, pe Domnul,
	\i nu uita toate r[spl[tirile Luib;
3	pe Cel ce Se milostive\tec de toate f[r[delegile tale,
	pe Cel ce vindec[ toate bolile taled,
4	pe Cel ce izb[ve\te din stric[ciune via@a ta,
	pe Cel ce te încununeaz[ cu mil[ \i cu îndur[rie,
5	pe Cel ce umple de bun[t[@i dorirea ta;
	înnoi-se-vor ca ale vulturului tinere@ile tale.
	
6	Cel ce face milostenie, Domnul,
	\i judecat[ tuturor celor ce li se face strâmb[tate.
7	Cunoscute i-a f[cut c[ile Sale lui Moise,
	fiilor lui Israel voile Sale.
8	Îndurat \i milostiv este Domnul,
	îndelung-r[bd[tor \i mult-milostiv.
9	Nu pân[ în sfâr\it Se va iu@i,
	nici în veac Se va mânia.
10	Nu dup[ p[catele noastre S’a purtat cu noi,
	nici dup[ f[r[delegile noastre ne-a r[spl[tit,
11	ci dup[ cât e cerul de’nalt de la p[mânt,
	într’atât |i-a înt[rit Domnul mila spre cei ce se tem de El;
12	pe cât de departe sunt r[s[riturile de apusuri,
	într’atât a’ndep[rtat El de la noi f[r[delegile noastre;